Dukkah

Dukkah este un amestec egiptean făcut din nuci și condimente. Din ce am văzut pe net, sunt nenumărate variante, dar toate au susan, coriandru și chimion la bază. Versiunea aceasta e din ce aveam eu prin casă și este perfectă pentru gustul meu.

Dukkah

2 linguri de migdale crude
2 linguri de arahide crude
1 lingură de nuci crude*

3 linguri semințe de susan (albe, negre sau amestecate)
2 linguri boabe de coriandru
1 lingură semințe de fenicul
2 linguri semințe de dovleac crude
1 lingură semințe de chimion sau de chimion măcinat

1 lingură de mentă uscată
½ linguriță scorțișoară
1 lingură de zahăr (alb sau brun)
1 praf fulgi de chili

1 Prăjește nucile până sunt aproape gata. Adaugă restul de semințe până la chimion și mai prăjește 2-3 minute. (Dacă ai chimion măcinat, nu-l pune la prăjit, adaugă-l după.)
2 Pune totul într-un robot împreună cu restul ingredientelor. Procesează până obții un amestec omogen cu ceva lucruri mai mari prin el. Pune totul într-un borcan și acoperă-l după ce s-a răcit.
3 Servește la aperitiv sau ca snack cu pâine proaspătă și ulei de măsline extravirgin: întinge pâinea în ulei, apoi în dukkah. Sau folosește-l ca pe orice condiment în salată, omletă sau friptură. Ține câteva săptămâni bune în frigider, într-un recipient etanș.

Variante: poți folosi direct nuci prăjite, dar ai grijă la conținutul de sare. Și poți folosi orice nuci vrei, eu asta aveam în congelator. Am găsit și versiuni fără scorțișoară, și fără zahăr, și fără mentă, dar eu am vrut să le pun pe toate.

Spread de dovleac și tahini

Am luat primul dovleac pe anul ăsta și am vrut să fac ceva nou cu el. Răsfoind Jerusalem, am găsit minunăția asta pentru care aveam tot ce trebuie – inclusiv tahini foarte bun, pe care mi l-au adus Elena și Cosmin din Grecia. Nu trebuie decât puțină răbdare ca să se coacă dovleacul și apoi e gata în 5 minute.

IMG_5684

Spread de dovleac și tahini

1kg de dovleac plăcintar, tăiat cuburi
3 linguri ulei de măsline
1 linguriță de scorțișoară
1/2 linguriță fulgi de sare
70g (5 linguri) de tahini
120g de iaurt gras (grecesc sau Cedra)
2 căței de usturoi
1 lingură de semințe de susan albe și negre
1 1/2 linguriță sirop de curmale
câteva fire de pătrunjel, tocate

1 Încinge cuptorul la 190C. Pune cuburile de dovleac într-o tavă mare, stropește-le cu uleiul și adaugă scorțișoara și sarea. Amestecă bine cu mâinile ca să ajungă pe toate bucățile. Acoperă cu folie de aluminiu și dă la cuptor până când dovleacul e copt și un cuțit intră ușor în el (poate să dureze între 20 și 40 de minute, în funcție de cât de mare ai tăiat dovleacul).
2 Scoate dovleacul din cuptor și pune-l în robot cu tahini, iaurtul și usturoiul. Procesează puțin până obții o pastă nu prea fină – nu facem humus! Pune spreadul într-un bol sau pe o farfurie largă și decorează cu semințele de susan, siropul de curmale și pătrunjelul. Merge perfect pe pâine proaspătă sau cu lipie.

Sticky chicken și amintiri de la picnic

Pe 1 mai am făcut picnic în Izvor, ca în fiecare an, și a fost frumos. Adică n-am făcut nimic timp de șapte ore. Eu am dus energy bars și sticky chicken, pentru că tot nu am gaz, deci nici cuptor.

IMG_3356

O mică radiografie a pozei:
– chiflă
salată de morcovi
– sticky chicken
hașme murate în oțet de vin roșu
– ceapă verde rondele

Sticky chicken

4 porții

jumătate de piept de pui și o pulpă de pui la rotisor, franjuri
1 lingură de ulei de fistic
2 linguri sos de soia
2 linguri sweet chili sauce
1 lingură pastă de curmale (sau melasă de rodie)
1 lingură semințe de susan

Încinge uleiul într-o tigaie mare. Adaugă puiul și rumenește-l, dar nu prea mult, să nu se usuce. Pune sosul de soia, sweet chili sauce și pasta de curmale și amestecă bine. Lasă să scadă 3-4 minute. Pune deasupra susanul, amestecă și ia de pe foc. Cel mai bun e în sandvișuri cu chestii acide, precum ceapa murată.

Varză de Bruxelles cu ghimbir și tamarind

Cred că blogul acesta se poate numi și „blogul pozelor făcute din avion”. Asta e, nu știu să fac poze și singura mea dorință e să se vadă naibii ce am gătit. Îi las să facă o artă din fotografiile culinare pe cei care pot. (Da, tot cu telefonul fac poze.)

Revenind la rețeta de azi, cred că varza de Bruxelles (oare am putea să scurtăm numele ăsta? să îi spunem VdB?) merge cel mai bine cu bacon și ceapă lipicioasă, cum veți găsi probabil în vreo 500 de rețete de pe Pinterest sau Foodgawker. Dar pentru că am pastă de tamarind (un sos acrișor făcut din fructul copacului omonim care crește prin toate regiunile tropicale și sub-, și e cel mai des asociat cu bucătăria indiană, chineză și arabă), am căutat o rețetă care să facă VdB comestibilă, dar să rămână ușoară și vioaie. Și am găsit. Nu vă faceți griji însă: dacă nu aveți tamarind, puteți folosi zeama de la o limetă + 1 curmală, pe care să le blenduiți împreună. Nu va fi fix la fel, dar va fi bun.

IMG_2388

Varză de Bruxelles cu ghimbir, miere și tamarind

2 porții

1 lingură ulei de măsline
500g varză de Bruxelles, curățată și tăiată în două
3cm de ghimbir proaspăt, ras
1 cățel de usturoi, ras
2 linguri sos de soia
1 lingură pastă de tamarind
1 lingură de miere (înlocuiește cu zahăr brun pentru a obține un fel complet vegan)
1 lingură de susan alb și negru

1 Încinge uleiul într-o tigaie largă și pune VdB. Amestecă bine, să se acopere toate verzele cu ulei, și lasă vreo 2 minute. Dă focul la mic, adaugă 4 linguri de apă (60ml, 1/4 cup) și lasă să se evapore, vreo 5 minute. Mai lasă pe foc până când verzele sunt pătrunse.
2 Între timp, amestecă într-un bol ghimbirul, usturoiul, sosul de soia, tamarindul și mierea cu 2 linguri de apă. Când verzele sunt pătrunse, adaugă sosul și mai lasă pe foc vreo 2 minute, până când a scăzut și s-a îngroșat. Ia de pe foc și pune susanul. Amestecă bine și servește.

Tahini (pastă de susan)

Un borcan de tahini/tahina/cum vreți să îi spuneți, adică pastă de susan, costă în jur de 25-30 de lei. Și la supermarket, și la magazinele arăbești. Și nu mi-ar păsa foarte tare dacă n-ar fi un ingredient esențial în humus. Iar humusul, dacă nu știați, is my kryptonite. Când am fost în Iordania, șapte zile, am mâncat dimineața, la prânz și seara. Și tot nu m-am săturat. Și nu cred că mă voi sătura vreodată. Deci am nevoie de tahini. Nu la 25 de lei borcanul, că vreau să-mi rămână bani și de năut.

Nu-mi amintesc în ce carte sau pe ce blog am găsit rețeta de tahini făcut în casă, dar o fac deja de vreo doi ani și este o treabă foarte foarte bună. Și e proaspătă, știu ce e în ea și iese la mai puțin de jumătate din prețul de la magazin. O pungă de susan de 250g costă în jur de șase lei iar uleiul de măsline nu costă mai mult 4-5 lei pentru cantitatea necesară.

3fabf3c6970111e397a10eb94f794f39_8

Tahini

250g susan alb
100ml ulei de măsline extravirgin

Pune uleiul în blender și pornește-l. Adaugă treptat semințele de susan. Oprește din când în când și curăță pereții cu o spatulă. E nevoie de 4-5 minute de procesare pentru a ajunge la finețea pe care o vrei pentru o pastă. Când e gata, toarn-o într-un borcan uscat, las-o să se răcească (va fi caldă de la blender) și păstreaz-o în frigider. Se va îngroșa cu timpul, dar nu se va face halva. Amestec-o bine cu o lingură înainte să o folosești, în cazul în care uleiul s-a separat și stă deasupra.