Kisir

Ieri am mâncat creier de porc fiert în supă aromatizată cu usturoi, salvie, cimbru și piper – așa, gol, doar cu niște sare și zeamă de lămâie, nu-mi cer scuze deloc – așa că am zis măcar de azi să revin la gătit de oameni normali. Și ce e mai normal decât să-l trimiți pe frate să caute pătrunjel când sunt -11 grade afară?

Dar a găsit, asta contează. Și așa am încropit ceva ce visam de mult să fac: kisir, un fel turcesc pe care l-a popularizat Yotam Ottolenghi. De la el am și luat rețeta. Kisirul este o rețetă la care se vede cât de bine dotată ți-e cămara. Că dacă te apuci să cumperi melasă de rodie, bulgur/cușcuș, chimion măcinat și conserve de roșii special pentru ea, o să ți se pară că e un fel scump. Dar dacă le ai deja – și ar trebui să le ai dacă îți place mâncarea mediteraneană – e o nimica toată.

IMG_8179

Kisir

4 porții

2 cepe mari, tocate mărunt
2 linguri ulei de măsline, plus extra pentru garnisire
1 conservă de roșii cuburi, decojite
150ml de apă
400g de cușcuș fin/bulgur
1 lingură de melasă de rodie
1 lingură zeamă de lămâie
3 legături de pătrunjel, tocat mare
o mână de chives sau 1 legătură de ceapă verde, tăiată rondele
1 ardei peperoncino, tocat mărunt 
2 căței de usturoi, tocați mărunt
1 linguriță de chimion măcinat
semințele de la o rodie
1 mână de frunze de mentă

1 Într-o tigaie mare, călește ceapa vreo cinci minute în uleiul de măsline până devine translucidă. Adaugă toată conserva de roșii și amestecă. Lasă să fiarbă 2 minute, apoi adaugă apa. Dă în clocot și ia de pe foc. Adaugă cușcușul și amestecă bine.

2 Adaugă melasa, zeama de lămâie, pătrunjelul, chives/ceapa verde, ardeiul iute, usturoiul și chimionul. Asezonează cu sare și piper proaspăt măcinat și amestecă bine. Lasă să ajungă la temperatura camerei.

3 Gustă și mai asezonează, după gust, apoi pune amestecul pe un platou. Imprimă niște șanțuri cu o spatulă sau o furculiță. Pune semințele de rodie și frunzele de mentă și stropește cu uleiul de măsline rămas.

Salată de cușcuș/quinoa cu fructe și mentă

Am făcut salata asta în decembrie, în două versiuni: cu cușcuș și cu quinoa. E foarte ușor de făcut, merge singură la aperitiv sau garnitură la pui sau curcan. Rețeta e de aici, unde sunt și poze mult mai bune, desigur.

Versiunea cușcuș am făcut-o de probă, cu o săptămână înaintea Crăciunului, iar cea quinoa am pus-o pe masa de Crăciun. Sincer, mi-a plăcut mult mai mult versiunea cușcuș pentru că nu mă prea împac cu faimoasa grână antică. Dar ambele versiuni au avut succes la musafiri, așa că vi dau mai jos pe amândouă.

IMG_1640_bis

Salată de cușcuș/quinoa cu fructe și mentă

6 porții ca garnitură, 3 porții ca aperitiv

1 cup quinoa / cușcuș
2 cups de merișoare proaspete sau congelate
2 linguri ulei de măsline extravirgin
1 linguriță de miere
2 linguri de coajă de portocală rasă
6 portocale mici (eu am folosit un amestec de portocale, clementine și kumquats), curățate de coajă și tăiate bucăți mici
1/4 cup amestec de nuci
1 cup semințe de rodie
1/4 cup mentă proaspătă, tocată

1 V quinoa: clătește quinoa. Într-un vas fierbe 2 cups de apă. Când a dat în clocot, adaugă quinoa. Acoperă și fierbe la foc mic 12-15 minute, până a absorbit toată apa. Ia de pe foc și lasă să se răcească.

V cușcuș: pune într-un vas cușcușul și adaugă deasupra 1 cup de apă fierbinte. Acoperă și lasă să se umfle, cam 5 minute. Apoi amestecă bine ca să separi granulele.

2 Când s-a răcit, adaugă toate celelalte ingrediente. Amestecă ușor, acoperă și dă la frigider până o mănânci.

IMG_1532 IMG_1534

Cușcuș dulce

M-a entuziasmat foarte tare această rețetă din Good Food de februarie. Pe modelul „cum de nu m-am gândit și eu la asta?”, am regretat că nu mi-a venit ideea de a face cușcuș, una dintre puținele paste pe care le mănânc, ca desert. Am făcut exact după rețetă pentru o petrecere de familie:

10005364_797280680299533_1456080023_nAdică am folosit cușcuș marocan (fin) și am pus toate cantitățile cum scria acolo. Problema a fost că a ieșit cam uscat și înecăcios. Așa că i-am dat a doua șansă cu cușcuș israelian (cu bob mare). Și a ieșit grozav!

10296750_1489953561218275_1608134194_n

Cușcuș cu mandarine, nuci și sirop de curmale

2 porții

1 conservă mică (312g) de mandarine în sirop puțin dulce
2 linguri de miere
1 lingură de unt
1/2 cup de cușcuș israelian
o mână de merișoare uscate
1/2 linguriță de sare
o mână de nuci diferite, prăjite uscat
2 linguri de iaurt grecesc (gras)
1 lingură de sirop de curmale (la băcănii arăbești)

1 Scurge mandarinele, păstrând siropul, și pune-le deoparte. Pune siropul într-o cratiță și completează cu apă până obții 1 1/2 cups de lichid (cam 375ml). Adaugă mierea și untul și dă în clocot pe foc mic. Adaugă cușcușul, merișoarele și sarea și fierbe conform instrucțiunilor de pe ambalajul cușcușului (6-9 minute, în medie), amestecând constant ca să nu se lipească. Când a trecut timpul recomandat, oprește focul, acoperă vasul și lasă cușcușul să se mai umfle 5 minute.
2 Împarte cușcușul în două boluri și pune deasupra câte 1 lingură de iaurt, jumătate din nuci și jumătate din mandarine. Picură puțin sirop de curmale și mănâncă sănătos!

Trei rețete de la Crăciun

În ultimele zile am fost într-o comă alimentată de resturi de la masa de Crăciun, Candy Crush Saga, Doctor Who (good bye, raggedy man!) și foarte foarte multe liste cu cele mai bune orice din 2013. Dar după ce am revăzut și toate episoadele cu Donna Noble și a murit și doctorul 10 și eram pe cale să mă uit din nou la seriile cu 11, m-am oprit și am zis să mai și notez niște rețete de la Crăciun care au ieșit excelent. Și pe care le recomand pentru orice masă la care se adună familia.

Scăricică de porc la cuptor

Asta a fost vedeta mesei (pentru mine, cel puțin; pentru vegetarieni a fost cea de mai jos).  Rețeta e inspirată de aici. Am luat o bucată de 2kg de coaste de porc și am marinat-o peste noapte, în frigider, cu vin de casă și zeama de la trei portocale și două limete (le aveam în frigider, le răsesem coaja pentru turtă dulce și altele, cred că puteți pune orice citrice, important e să fie acid, ca să frăgezească). Cu patru ore înainte de servire am încălzit cuptorul la minim (150-160 de grade). Am aruncat marinada și am pus peste carne 2 lingurițe de ghimbir măcinat, 1/2 linguriță de paprika iute afumată, 1 lingură de sare mare, 2 lingurițe de rozmarin uscat și piper proaspăt măcinat. Am turnat peste toate astea 2 căni de vin roșu (tot de casă, producția de la tata) și supă de legume cât să acopere carnea. Am acoperit tava cu folie de aluminiu și am dat-o la cuptor 3 ore (cu o altă tavă dedesubt, pentru că sosul fiind până sus, a dat pe dinafară când fierbea). După trei ore am încercat carnea cu o furculiță și am văzut că se rupea, așa că am scos tava. Am mutat carnea pe platoul de servit (cu ocazia asta au picat niște oase din ea, atât de fragedă era) și am pus o parte din sos într-o crăticioară și l-am pus pe foc să scadă la jumătate. Nu am pus făină sau amidon în el, s-a îngroșat natural. Cât a scăzut sosul, am băgat în cuptor garnitura (rădăcinoase coapte cu turmeric, rozmarin și coajă de lămâie și piure de cartofi cu parmezan și chipotle, un ardei iute afumat genial) și ardeii umpluți cu cușcuș, și așa a fost totul fierbinte pe masă.

ribs

Ardei umpluți cu cușcuș

Nu mă omor după nimic umplut (mă doare stomacul numai când mă gândesc la sarmale) și nu îmi amintesc să fi mâncat vreodată ardeiul din ‘ardei umplut’, dar invenția asta am gătit-o și am mâncat-o cu mare plăcere. Folosesc de mult rețeta asta pentru cușcuș și acum am făcut-o până la capăt pentru că mi-am dorit ca prietenii vegetarieni să aibă și ei un fel de mâncare aspectuos și complicat pe masa de Crăciun, nu doar noi, omnivorii. Am luat 6 ardei grași colorați și i-am tăiat pe lung, pe o parte, pentru a scoate cotorul și semințele. Nu vă sfătuiesc să faceți la fel, e o bătaie de cap și ardeii se rup dacă nu ești foarte foarte atent. Mai bine tăiați un căpăcel sus, tradițional. Anyway, i-am spălat și i-am pus deoparte. Am pus 200 de grame de cușcuș israelian (cu bob mare, nu din cel fin) la înmuiat în jumătate de litru de supă de legume fierbinte.  Am tocat mărunt o ceapă roșie medie și am călit-o în 30-40g de unt – așa, vreo două linguri – până s-a înmuiat, dar fără să se rumenească. Am tocat mărunt o mână de fructe uscate – caise, curmale, smochine, merișoare – și le-am amestecat cu o mână de alune de pădure crude. Am încins cuptorul la 200 de grade și apoi am pregătit umplutura: am scurs cușcușul (am păstrat supa) și l-am amestecat cu ceapa și untul în care a fost călită, fructele uscate și alunele, 2 linguri de mentă uscată, 1 lingură de ulei de măsline extravirgin, 1 lingură de oțet balsamic, sare, piper și un gălbenuș de ou.  Am umplut ardeii pe trei sferturi și i-am pus la cuptor împreună cu supa păstrată, turnată peste ei, nu direct în tavă (cușcușul mai are nevoie de lichid ca să se gătească). Au fost gata după 30 de minute – ardeii rumeniți și cușcușul gătit perfect, al dente. I-am făcut pe la prânz și i-am reîncălzit în cuptor pe la 7, când i-am servit.

Ardei umpluți cu cușcuș cu mentă, fructe uscate și alune de pădure
Ardei umpluți cu cușcuș cu mentă, fructe uscate și alune de pădure

 

Tort Victoria cu zmeură și trandafiri

Un tort mult mai puțin complicat decât pare. Gândiți-vă că aluatul pentru blat se face punând totul o dată într-un bol și bătând cu mixerul. Iar umplutura e frișcă bătută. Iar glazura e zmeură amestecată cu zahăr pudră. Deci e foarte foarte ușor. În plus, chiar nu are gust de săpun, cum mă așteptam – groaza mea cea mai mare când gătesc cu lavandă sau alte flori e să nu dau gel de duș oamenilor. Aroma de trandafir e delicată, ca o adiere de primăvară (beau niște Jirov în timp ce scriu asta).

Rețeta e de la Good Food, o văzusem în vară, dar mi-a venit ideea să o fac când am găsit la Bazarul cu Mirodenii petale de trandafir uscate. Nu erau ele zaharisite, dar tot mergeau. Și aveam și congelatorul plin de zmeură congelată. Deci era perfect. Spre deosebire de rețeta originală, am decis să îl fac de doar două straturi – am folosit două tăvi cu diametrul de 25cm în loc de trei x 20. Pentru că nu aveam și pentru că mi s-a părut o bătaie de cap. Și am mai adăugat în umplutură dulceață de trandafiri cumpărată prin toamnă de la niște cunoștințe care o fac în casă și care e foarte bună.

Am încălzit cuptorul la 160 de grade (e un fel de-a spune, la mine a mers cuptorul nonstop două zile :)) ). Într-un bol mare am pus: 350g de unt moale, 500g de zahăr, 6 ouă mari, 200g de iaurt grecesc 10%, 500g făină 000, 2 lingurițe (1 plic) praf de copt, 1 linguriță (5ml) extract de vanilie, 1 linguriță esență de trandafiri (de la Dr. Oetker, n-am avut timp să caut apă de trandafiri). Le-am bătut bine cu mixerul vreo 3 minute, până am avut un aluat omogen. Am uns (cu hârtia de la unt, n-o să mă vedeți cu degetele în unt vreodata :-D) cele două tăvi și le-am tapetat cu făină, apoi am împărțit aluatul cât de cât egal între ele și l-am nivelat. Am dat tăvile la cuptor o oră și la jumătatea timpului le-am schimbat locul, să se coacă uniform.

Între timp, am pus la dezghețat într-o sită vreo 250g de zmeură și am făcut siropul pentru blat: 150g de zahăr și 100ml apă la foc mic, până au dat în clocot. Am adăugat apoi 1 linguriță de esență de trandafiri și l-am lăsat să se răcească puțin. Când blaturile au fost gata și le-am scos din tăvi și le-am pus pe grătare, au primit câteva linguri de sirop, pe care l-au înghițit foarte îndatoritoare. Alte două linguri au fost amestecate bine cu vreo 100g de zmeură decongelată, apoi amestecul a fost trecut printr-o sită fină pentru a elimina semințele iar sosul rămas a fost amestecat cu vreo 300g de zahăr pudră (puneți mai mult pentru a avea glazură cu o textură mai groasă). Apoi am bătut 200ml de smântână de frișcă rece până a devenit… frișcă și am adăugat ușor în ea ultimele două linguri de sirop cu aromă de trandafir și o linguriță de extract de vanilie.

Asamblarea a fost foarte simplă: un blat, câteva linguri de dulceață de trandafiri, frișca, jumătate din zmeura decongelată rămasă, al doilea blat, glazura de zmeură și zahăr pudră, lăsată să curgă artistic, pe cât se poate, restul de zmeură și petalele de trandafiri uscate. Ține foarte bine în frigider.

Feedback final: prietenul Adi: ‘N-am mâncat niciodată așa ceva!’; răspunsul meu: ‘Nici eu!’. 🙂

Tort Victoria cu trandafiri și zmeură
Tort Victoria cu trandafiri și zmeură

Masa noastră de Crăciun

Poze de Agnes, Adi, Costin și de mine.