Cum îmi fac bugetul personal

Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l știi despre banii tăi este ce ai făcut cu ei. Doar dintr-un loc în care îți știi cheltuielile, datoriile și câștigurile poți lua decizii despre viitorul tău. Eu mă joc de câțiva ani cu diferite etape de bugetare – am trecut prin câteva necompletate niciodată, apoi printr-unul extraordinar de detaliat, în care și medicamentele aveau linia lor separată (noi nesuferind de nicio boală care să necesite medicație recurentă, suntem doar consumatori ocazionali de ibuprofen). Am ajuns acum la o formă pe care o consider cea mai bună, în care am inclus cele mai practice lucruri din etapele precendente.

Bugetul meu nu e doar un instrument de monitorizare a cheltuielilor, ci și unul de planificare. Adică nu trec acolo doar pe ce dau banii, ci pun și limite pentru cele patru categorii mari de cheltuieli. Este un buget de familie, adică se bazează pe două salarii și cheltuieli pentru două persoane care stau în București, mai ies în oraș, folosesc transportul în comun și ocazional câte un Uber, călătoresc în afara țării măcar o dată pe an și prin țară mai des. Și se distrează mult pe net. Nu avem credite, nici datorii de alt fel.

Toată chestia asta o țin într-un Google Sheet cu formule foarte simple. Am ascuns cifrele ca să vă pot arăta mecanismul.

Cheltuielile fixe

Primul lucru pe care l-am făcut a fost un tabel de cheltuieli fixe. E important să știi ce cheltuieli fixe ai ca să știi, de exemplu, de câți bani ai nevoie înainte să începi să mănânci. Ale noastre sunt acestea. Toate sunt cheltuielile care se trag lunar din cont – din care cont, mai târziu. Mai există niște cheltuieli fixe, cum ar fi abonamentele la WordPress și cel la Evernote, dar acelea se debitează anual și le pun în luna în care se face asta. Iar abonamentul la NY Times e mai dubios, se debitează la 4 săptămâni, nu la lună, ceea ce înseamnă că la finalul anului se mai adaugă o plată, a treisprezecea.

Venituri

Cum spuneam, avem două salarii. Pe lângă acestea, eu mai câștig uneori bani în plus din cursuri. Banii extra nu sunt previzionați, că nu au niciun model de recurență, dar când intră, se duc direct într-un cont de economii.

Cheltuieli + economii

La sfaturile lui Jordan Page, o guru a eficienței și frugalității, am împărțit cheltuielile în patru categorii mari:

  • Gospodărie (constante): mâncare, igienă personală și a casei, cosmetice, medicamente etc.. Practic, lucrurile de care ai nevoie pentru a-ți acoperi nevoile de bază de mâncare, igienă și sănătate.
  • Altele (ocazionale): haine, cadouri, decorațiuni interioare, ieșit în oraș, prânzul la muncă, mici reparații, bani de buzunar etc. Adică lucrurile care îți definesc stilul de viață.
  • Familie (cheltuielile fixe și cele mari, precum electrocasnice sau vacanțe, care sunt pentru toată familia): chirie, utilități, abonamente transport, mobilă, electronice, călătorii etc. Adică tot ce privește întreaga familie.
  • Economii, de două tipuri:
    • Economii pentru viitor: 30% din veniturile totale salariale merg automat, pe 1 ale lunii, într-un cont de economii în care nu umblăm niciodată. Recomandările specialiștilor în domeniu spun că trebuie să ai cel puțin echivalentul a 3 sau 6 salarii în acest cont.
    • Economii pentru urgențe: tot ce intră extra merge în contul de economii pentru vacanțe. Acestea nu sunt reflectate în sheet aici pentru că nu sunt recurente – nici veniturile, nici vacanțele. Dar sunt într-un sheet cu situația la zi a cashului.

Cum cheltuim

Folosim trei conturi bancare, două la aceeași bancă, unul la un fintech. Fiecare cont are scopul lui și ne permite să punem limitele bugetare care ne ajută să ținem sub control bugetul.

  1. Economiile pentru viitor sunt într-un cont din care nu mai facem nicio altă tranzacție. Asta ne scutește de tentația de a umbla la acei bani.
  2. Cheltuielile din categoria Familie, precum și economiile pentru vacanțe, sunt în alt cont. Aici sunt setate mandate de debit direct și cardul atașat acestui cont este înregistrat într-o aplicație de plătit facturi. Toate cheltuielile din această categorie pot fi urmărite ușor în acest cont.
  3. Gospodărie și Altele sunt în alt cont. O dată pe lună transfer dinr Nr. 2 cei 28,3% aferenți acestor categorii în Nr. 3 și de acolo fac toate cumpărăturile. Asta îmi permite și să văd un raport detaliat al cheltuielilor, cardul are opțiunea asta. Tot aici pun banii de cheltuială pentru concediu, mai ales dacă mergem în altă țară.

Bune practici & filosofie

O dată pe lună trec prin bonurile din ultimele 30 de zile și prin extrasele de cont – raportul de cumpărături ajută și el – și văd cum ne-am descurcat, cât de disciplinați am fost.

Aspir la momentul în care vom fi cheltuit mai puțin decât bugetul alocat, ca să punem diferența în contul de economii. Dar vreau să economisim sănătos, nu obsesiv; să ne bucurăm de viață, să mâncăm mâncare bună, să mergem la film și să citim cărțile pe care ni le dorim. Așa că ce vedeți aici e construit în această paradigmă, nu într-una în care ne e frică de bani și vrem să îi dominăm până nu ne mai aduc nicio plăcere.

Voi ce vreți să împărtășiți despre cum vă administrați banii?

Cum economisesc la supermarket

Nu voi fi niciodată persoana care știe pe de rost ofertele de la supermarket și planifică la porție meniul săptămânii următoare. Pur și simplu nu am astfel de disciplină și mi se pare că timpul meu poate fi folosit mai bine de atât. Dar nu cred nici că trebuie să iau decizii proaste la supermarket și la piață, să cumpăr prea mult și apoi să arunc mâncare. Și, într-un final, să mănânc prost.

Acestea sunt regulile pe care le-am învățat în ultimii ani, în care m-am tot educat despre bani, organizare și, în general, cum să fiu adult. (Am mai scris și aici despre evoluția asta.) Nu reușesc să le aplic pe toate tot timpul, pentru că… viață, dar mă străduiesc să mă țin de ele pentru că ce-mi doresc cel mai mult e ca eu să-mi controlez banii, nu ei pe mine.

10 reguli ca să nu arunc banii pe geam la supermarket

  1. Inventar a ce am în frigider, congelator și dulap. Asta înseamnă liste, fizice sau în telefon (eu folosesc Evernote), cu TOT ce am deja în casă. În primul rând, mă ajută să-mi dau seama dacă nu cumva am tot ce-mi trebuie deja pentru o masă (sau mai multe). În al doilea rând, nu risc să cumpăr de mai multe ori un ingredient sau să nu cumpăr ceva esențial crezând că am. Tot aici țin și socoteala consumabilelor de curățenie – de la Domestos la șampon.
  2. O dată pe săptămână. În săptămânile în care reușesc să nu intru în supermarket de mai multe ori, mă țin foarte bine de bugetul propus. Pentru că niciodată nu iei doar o cutie cu lapte. Iei și înghețată. Iei și ceva la reducere, poate-ți trebuie. Și tot așa.
  3. Listă de cumpărături. Și motivul pentru care e ușor să lași bani aiurea la magazin când intri doar pentru un lucru este că atunci te duci fără listă de cumpărături. Care e cea mai mare greșeală posibilă. Fac întotdeauna liste (contul meu de Evernote îmi arată liste pe care le făceam în 2012, dar am prin Dropbox liste din 2006-2007) cu ce îmi trebuie pentru săptămâna sau perioada următoare.  Ideea listei nu este să te îngrădească (deși poate face asta, dacă vrei să îți pui o limită la acea sesiune de cumpărături), ci să-ți elibereze creierul de decizii luate pe loc, care, în cazul meu, nu sunt cele mai bune. Cu lista, știu sigur că vin acasă cu ce-mi trebuie pentru mâncare bună. Și chiar dacă mai sar și dincolo de ea, abaterea e mult mai mică decât atunci când intru „doar să iau lapte”.
  4. Buget. Nu-mi pot controla cheltuielile dacă nu pun limite. Voi face un post separat despre cum îmi organizez bugetul, dar vreau să pun aici clar că până nu am ținut socoteala câteva luni ca să văd cât dau pe mâncare și casă, n-am avut o imagine exactă a modului în care îmi cheltuiam banii. Acum știu că 13% din venitul casei (două salarii) merge pe ce numesc Gospodărie (mâncare, igienă personală și a casei, cosmetice, medicamente curente etc.). Nu poate fi așa pentru fiecare familie, pentru că depinde de numărul de membri, de venitul cumulat, de ponderea cheltuielilor fixe etc., dar la noi atât e. Asta înseamnă o limită lunară, dar și permisiunea de a muta bani dintr-o lună în alta când fac cumpărături bulk. Nu pun limite la sesiunile de cumpărături, nu mi se pare practic pentru mine. Dar pot să urmăresc cheltuielile ușor pentru că am un card dedicat acestei categorii.
  5. Prețuri de referință. Nu țin minte prețuri și nu am idee, când merg la magazin, dacă ceva e mai scump sau mai ieftin decât în altă parte. Trebuie să fie o diferență colosală ca să îmi sară în ochi (știu, de exemplu, că laptele pe care îl luăm, Zuzu 3% la 1,8l, costă în jur de 10 lei, și m-am prins într-un nonstop în care intrasem „doar să iau lapte”, literal, că 14 lei nu e un preț bun; dar tot am luat, că mă grăbeam). Așa că am făcut un tabel în Evernote în care am pus prețurile lucrurilor pe care le cumpăr frecvent (scoase de pe bonuri) la trei supermarketuri și îl consult când fac lista de cumpărături și bugetul estimativ. Dacă lucrurile nu stau chiar așa la fața locului, actualizez și decid ce fac. Lista mă ajută mai ales când fac cumpărături online bulk (conserve, făină, neperisabile).
  6. Coș/căruț mic. Ca să nu fiu tentată să-l umplu cu lucruri de care nu am nevoie.
  7. Iau produse din spatele raftului, pentru că expiră mai târziu. E mai mult decât să verific data de expirare: am grijă să pun în coș produsul care va rezista cel mai mult în frigider, mai ales dacă știu că nu-l folosesc pe loc pe tot. E valabil în special pentru pungile de salată, lapte și alte lactate, sucuri proaspete, sfeclă roșie fiartă etc. De ce să nu aleg produsul cu o durată de viață mai mare?
  8. Dacă e la ofertă și știu că folosesc, iau mai multe. (De aceea spun că bugetul e transferabil de la o lună la alta; nu trăim cum e împărțit calendarul.) Paste uscate, conserve de roșii, de fasole, de năut, de pește, zahăr de cocos, dar și lucruri care se congelează bine (carne proaspătă, unt, ierburi aromatice proaspete, fructe de pădure, banane prea coapte, nuci/semințe, avocado). De câteva luni am al doilea congelator (care înseamnă 30KW/h în plus la factură, că am măsurat) și îl folosesc la capacitate maximă.
  9. Când ajung acasă, pun totul la locul lui. Pun legumele și fructele în sertarele dedicate din frigider, pentru că face diferența. Tot ce e congelabil merge în congelator. Pun tot ce e neambalat (brânză, de exemplu) în caserole de sticlă etanșe (așa se păstrează cel mai bine). Semințele și nucile – în congelator, unde se păstrează perfect, fără să râncezească, mai ales că nu mănânc prea des, dar îmi place să le am la îndemână pentru vreo rețetă nouă. Merele, roșiile și bananele stau în fructieră.
  10. Ce nu supraviețuiește devine altceva. Mai ales vara, când luăm multe fructe de sezon din piață și nu apucăm să le mâncăm la timp, am mereu la îndemână pectină pentru a face dulceață de frigider: cam la 1 kg de fructe, câteva linguri de zahăr și un plic de pectină și în 10 minute am 3-4 borcane de dulceață pentru oatmeal sau pentru amestecat cu iaurt. Alte soluții pentru alte probleme: frittate sau quiche-uri cu legumele puțin trecute, salată pusă lângă orice, paste cu resturi de legume sau chiar de tocane, tarte/galettes cu bază din foitaj și umplutură de fructe fade. Nu congelez mâncare de câteva zile, că n-o s-o decongelez să o mănânc niciodată. Dar despre cum economisesc cu ajutorul congelatorului într-un post următor.

Sunt foarte curioasă: voi cum faceți cumpărături mai deștepte? Ce trucuri vreți să împărtășiți?