Vinete cu tahini și rodie

Inspirat de Ottolenghi, desigur.

056961acb1d811e39eb412f2e10abb0b_8

Vinete cu tahini și rodie

400g vinete coapte, scurse
1 lingură cu vârf de tahini
zeama de la o jumătate de lămâie
1 lingură de ulei de măsline extravirgin
1 mână de semințe de rodie

Amestecă-le pe primele 4 și asezonează-le. Decorează cu semințele de rodie. Mănâncă pe pâine sau cu rădăcinoase crude.

„Cușcuș” marocan de conopidă

Cred că acesta e un fel de mâncare perfect pentru orice dietă: fără carbohidrați răi, aproape fără grăsimi, fără nimic de origine animală – not that there’s anything wrong with that 😉 – și totuși e foarte bun. E unul dintre puținele feluri de mâncare pe care le prefer asezonate agresiv (multă sare, zeamă de lămâie, piper) pentru că într-adevăr ajută la potențarea gustului natural al legumei. Și cred că o farfurie acoperă bine cel puțin două din cele cinci porții de fructe/legume recomandate zilnic. S-ar putea să nu vă opriți la una.

20140315_135603

„Cușcuș” marocan de conopidă

4 porții

1 conopidă medie (700-900g), tăiată buchețele și spălată
1 mână de fulgi de migdale (sau orice nuci/alune vrei)
1 lingură de ulei
3-4 căței de usturoi, feliați
1 ceapă mică, tocată mărunt
1 lingură de ras el hanout
zeama și coaja rasă de la 1 lămâie mică
1 mână de pătrunjel, tocat mare
1 ardei iute roșu murat, tăiat felii subțiri

1 Pune conopida în robot și toac-o mărunt, până ajunge de dimensiunea cușcușului israelian (adică boabe măricele, nu mărunte, ca la cel marocan). Încinge o tigaie și călește uscat conopida, amestecând tot timpul, până începe să se rumenească, vreo 10 minute. Pune-o într-un bol.
2 Rumenește puțin fulgii de migdale în aceeași tigaie – cu mare grijă că se ard imediat. Pune-i într-un bol separat.
3 Încinge uleiul și călește usturoiul, ceapa și ras el hanout vreo 5-6 minute, până s-a înmuiat ceapa. Pune conopida peste și amestecă bine. Mai ține pe foc 2-3 minute amestecând continuu, până când toată conopida e acoperită de condimente. Pune înapoi în bol.
4 Adaugă zeama și coaja rasă de lămâie și asezonează cu mult curaj – n-o să regreți. Amestecă bine, adaugă migdalele, ardeiul și pătrunjelul și mai amestecă o dată, ușor.
5 Servește ca fel principal sau garnitură la pui la grătar.

Grefă caramelizată

Cu greu se poate numi o rețetă, dar când apare pe un blog care îți place și pe Bon Appetit, trebuie să încerci. Mai ales dacă îți plac citricele cât îmi plac mie și nu ai voie să le mănânci crude (din cauză de dinți sensibili).

Da, știu că în dicționar îi spune „grepfrut”, dar de câte ori i-ați spus așa?

20140308_090905

Grefă caramelizată

2 porții

1 grefă roz sau roșie
1 lingură de zahăr brun

1 Încinge cuptorul la maxim – dacă ai unul deștept, pune-l pe funcția broil, adică doar căldură superioară. Taie fructul în două cu un cuțit serat și, cu un cuțit de decojit, separă ușor pulpa de coajă, fără să o străpungi. Pune jumătățile într-o tavă. Dacă nu stau drepte, mai taie puțin din capete ca să le dai stabilitate. Pune câte o jumătate de lingură de zahăr brun pe fiecare, cu grijă să nu fie și pe coajă.
2 Dă la cuptor 10-12 minute, până când zahărul s-a topit (dacă ai broiler, se va carameliza, dacă nu, nu) și bolborosește frumos.
3. Mănâncă direct din coajă cu o linguriță când s-a răcit suficient.

Năut topit la micul dejun

20140305_083651

Nu arată ca cel mai apetisant mic dejun, dar vă jur că merită atenție. L-am făcut din greșeală – în sensul că am fiert foarte mult năut și când m-am apucat de humus mi-am dat seama că nu aveam lămâie, așa că am amânat proiectul și dimineață am zis să experimentez puțin cu două – trei linguri din năut. Asta a ieșit. Secretul, din câte îmi dau seama, stă în faptul că năutul e fiert foarte foarte bine și are altă textură și un gust ușor diferit.

Puteți să faceți cu năut uscat, înmuiat 24 de ore în apă cu bicarbonat de sodiu și fiert apoi în altă apă cam două ore, sau cu năut la conservă, după ce a fost tratat ca în rețetă.

Năut topit

2 porții

1 conservă de năut, năutul scurs și clătit
2 linguri de ulei de măsline extravirgin
2 linguri de crema di balsamico (sau balsamic glaze, cum vreți să îi ziceți, numai oțet balsamic să nu fie)
fulgi de sare
piper proaspăt măcinat

1 Pune năutul la fiert la foc mic, cam 15 minute, până devine cremos și se zdrobește când îl atingi. Chiar dacă e din conservă, e necesar, pentru că nu are încă textura moale de care ai nevoie pentru această poțiune.
2 Scurge-l, pune-l în două boluri, și pune deasupra câte 1 lingură de ulei și balsamic, puțină sare și piper.
3 Mănâncă și pleacă la serviciu cu burta caldă.

Tahini (pastă de susan)

Un borcan de tahini/tahina/cum vreți să îi spuneți, adică pastă de susan, costă în jur de 25-30 de lei. Și la supermarket, și la magazinele arăbești. Și nu mi-ar păsa foarte tare dacă n-ar fi un ingredient esențial în humus. Iar humusul, dacă nu știați, is my kryptonite. Când am fost în Iordania, șapte zile, am mâncat dimineața, la prânz și seara. Și tot nu m-am săturat. Și nu cred că mă voi sătura vreodată. Deci am nevoie de tahini. Nu la 25 de lei borcanul, că vreau să-mi rămână bani și de năut.

Nu-mi amintesc în ce carte sau pe ce blog am găsit rețeta de tahini făcut în casă, dar o fac deja de vreo doi ani și este o treabă foarte foarte bună. Și e proaspătă, știu ce e în ea și iese la mai puțin de jumătate din prețul de la magazin. O pungă de susan de 250g costă în jur de șase lei iar uleiul de măsline nu costă mai mult 4-5 lei pentru cantitatea necesară.

3fabf3c6970111e397a10eb94f794f39_8

Tahini

250g susan alb
100ml ulei de măsline extravirgin

Pune uleiul în blender și pornește-l. Adaugă treptat semințele de susan. Oprește din când în când și curăță pereții cu o spatulă. E nevoie de 4-5 minute de procesare pentru a ajunge la finețea pe care o vrei pentru o pastă. Când e gata, toarn-o într-un borcan uscat, las-o să se răcească (va fi caldă de la blender) și păstreaz-o în frigider. Se va îngroșa cu timpul, dar nu se va face halva. Amestec-o bine cu o lingură înainte să o folosești, în cazul în care uleiul s-a separat și stă deasupra.

Cina DoR pentru abonați

Pe 7 februarie am invitat la redacție patru noi abonați la Decât o Revistă și le-am gătit. Am stat la masă, am vorbit, ne-am cunoscut, am mâncat, am râs. Mâncarea a fost făcută de Solène Cesbron, Art Directorul revistei (a făcut tartă cu rubarbă), de Ana Vișan, Business Developer, și de mine (noi am făcut risotto cu vin alb și parmezan; pui la cuptor cu lămâie, usturoi și cimbru / guacamole con chipotle și fără cream cheese pentru vegani; rădăcinoase coapte cu ghimbir, coajă de lămâie și piper). Am băut diferite vinuri, dar nu-mi amintesc decât despre Lacerta și că am vorbit mult despre cât de bun e rose-ul de la Corcova de anul ăsta, care are gust de piersici și din care nu aveam.

Iată cina în poze, făcute de Adrian Lungu.

Chili Lime Salt

chili lime salt

Mâncare marocană de năut

Am mâncat săptămâna trecută de la o mâncătorie surprinzătoare de lângă birou – surprinzătoare în sensul că e un chioşc cu împinge-tava unde au orez indian – o mâncare de năut care era o idee bună executată prost. Adică am simţit gustul ketchupului şi al amidonului pus ca să îngroaşe sosul. Şi mi s-a părut că e păcat de năut să îl strici în felul ăsta, aşa că iată ce am făcut eu aseară.

În primul rând, cred că e important de ştiut că poţi folosi la fel de bine năut din conservă – economiseşti timp – sau uscat – pus în apă rece cu cel puţin 12h înainte. Am meu a stat 24. Cu cel din conservă timpul de gătire este de 45 de minute, cu cel uscat e 2h sau până a fiert năutul. Indicaţiile din reţetă sunt pentru năut uscat.

În al doilea rând, ras el hanout. Este un condiment marocan complex – iute şi dulce şi extrem de aromat – care se găseşte la băcănii, la magazine de mirodenii (eu am luat de la Bazar) şi la halalurile arăbeşti. Eu l-aş mai pune pe porc şi pe pui, în cuşcuş şi în orez. Dar cred că cel mai bine se mărită cu năutul şi lintea.b5a11912599411e399ea124c84cba47c_8

Mâncare marocană de năut

1 lingură de ulei
2 cepe medii, tocate mărunt
1 morcov mare, curăţat şi tăiat rondele subţiri
300g năut uscat, înmuiat în prealabil (sau în apă :-p) cel puţin 12 ore
1 linguriţă de sare
1 borcan de 900g de roşii (eu am conservate în casă la bain-marie) sau 2 conserve de 400g de roşii întregi
1 linguriţă de ras el hanout
o mână de pătrunjel proaspăt, tocat
iaurt gras pentru servit (opţional)

1 Pune 1,5 litri de apă la fiert în ceainicul electric sau într-o crăticioară pe aragaz. Încinge uleiul şi căleşte ceapa până se înmoaie. Adaugă morcovul şi mai căleşte un minut, apoi pune năutul. Amestecă bine pentru ca uleiul şi ceapa să ajungă pe toate boabele de năut şi mai lasă 2-3 minute pe foc.

2 Adaugă apa fierbinte şi sarea peste năut, lasă să dea în clocot, apoi redu focul şi lasă să fiarbă încet timp de aproximativ 2 ore. Verifică din când în când să nu se prindă mâncarea şi să nu se evapore tot lichidul. Dacă s-a evaporat prea mult, mai pune apă fierbinte. Nu prea multă, nu vrei supă de năut.

3 Când năutul este fiert (scoţi o boabă şi o mănânci), adaugă roşiile şi lasă să mai fiarbă până scade suficient cât să arate ca o tocăniţă, aproximativ 15 minute.

4 Adaugă ras el hanout şi amestecă bine, asezonează după gust şi opreşte focul.

5 Serveşte cu pătrunjel tocat, pâine proaspătă şi, dacă vrei, iaurt gras.

Dovleac în lapte de cocos

Am de nuştiucând o cutie de lapte de cocos în dulap. Zic că o fac cu pui, dar până la urmă am decis să o fac cu dovleac. Cumva, îmi suna bine combinaţia. Am căutat pe Foodgawker idei şi, ce să vezi, mi-a găsit o reţetă care mai conţinea un ingredient recent cumpărat şi pe care nu-l desfăcusem încă: harissa, o pastă de ardei iute arăbească. (Acum că am desfăcut tubul, vreau să fac nişte vinete cu tahina şi harissa; dar mai multe în zilele următoare.)
Combinaţia este într-adevăr bună: dovleacul absoarbe aroma caldă de cocos din lapte, dar şi iuţeala ghimbirului şi a harissei, păstrându-şi totuşi gustul original. Pentru că l-am tăiat felii subţiri, a căpătat şi o textură puţin aerată, nu una îndesată de cartof. Mi-a plăcut foarte mult şi voi mai face.
7d9e739a3fe811e39dc022000a9e517c_8
Dovleac în lapte de cocos cu harissa şi ghimbir

1 lingură de ulei
2 căţei de usturoi, tocaţi mărunt
1/2 de dovleac plăcintar (cam 700g), curăţat de coajă, tăiat pe lung şi feliat subţire
1 conservă de lapte de cocos
1 linguriţă de harissa 
2 linguriţe de ghimbir măcinat
1/2 linguriţă de sare

pătrunjel sau coriandru pentru decorat, opţional

Încinge uleiul într-o cratiţă şi căleşte usturoiul până de înmoaie – cam 2 minute. Adaugă dovleacul şi căleşte încă un minut, apoi adaugă laptele de cocos, harissa, ghimbirul şi sarea şi completează cu puţină apă cât să acoperi dovleacul. Dă în clocot şi apoi redu flacăra, pune un capac şi lasă să fiarbă cam 10 minute, până e dovleacul făcut. Amestecă din când în când ca să nu se prindă. Ia capacul, dă focul mai tare şi mai lasă să fiarbă 5-7 minute până sosul scade şi se îngroaşă puţin. Serveşte cald, cu pătrunjel sau coriandru pe deasupra.

Cum am fost indie chef la Beautyfood

Când am ajuns la 9 dimineaţa la Beautyfood, un bistro cu design scandinav şi mâncare foarte bună de pe Jean Louis Calderon nr. 34, i-am spus Elenei Platon, care a deschis special pentru mine, că mi-am făcut prep-ul cu o seară înainte: copsesem şi pasasem dovleacul, curăţasem cartofii, tocasem prazul, făcusem aluatul de tartă şi tot aşa. „Aaa, de aia eşti aşa de relaxată!” a râs când mi-a întins un cappuccino. Dar nu eram.

Am mai gătit cantităţi mari pentru petreceri, dar întotdeauna a fost bufet şi nu a trebuit să-mi fac griji pentru timp: să trimiţi comanda repede, să fie mâncarea la temperatura care trebuie, să nu uiţi vreo comandă. Dacă o fac de oaie?

Dar n-am făcut-o. N-am ars decât o porţie de gnocchi şi mâna mea, puţin, cu ulei fierbinte, aşa că zic că a fost un succes.

Acesta a fost meniul, vegetarian cu opţiune vegană:

1378605_10151962412601675_1627759128_n

Eu nu am apucat să fac poze la ce făceam, în afară de asta:

1378529_10152013130569734_1174248974_n

pentru că pur şi simplu cu ai cum, cu o mână în aluat, alta pe tigaie şi alta tăind tarta, să mai faci şi poze. Noroc cu Oana Vlădescu, o vegană curioasă care a venit să mă vadă în exerciţiul funcţiunii, şi cu pozele frumoase făcute de ea. Acesta a fost meniul propriu-zis:

Supa-cremă de praz şi cartofi, cu crutoane de pâine ţărănească unsă cu ulei de măsline extravirgin aromat cu cimbru
1381897_741155675900758_831100160_n

Gnocchi de dovleac traşi la tigaie cu salvie (aici varianta vegană, din aluat fără ou şi fără sosul de blue cheese)
1381717_742483295767996_735600116_n

Tarta cu pere pergamute, ghimbir confiat şi fulgi de migdale
1383631_742484309101228_910560984_n

Data viitoare o să fie ceva cu chili con carne, de încălzit burţile în noiembrie.