Trei mese bune din Berlin

Nu e vorba de mese pe care mănânci, Sorana*! E vorba de mese pe care le mănânci. În Berlin. Și sunt bune și accesibile, că nu vorbim aici de restaurantele cu stele Michelin. Sunt locuri la care mănânci și bei (o bere, o cafea, un suc) de 30-40EUR pentru două persoane, cu tot cu tip. Pe două dintre ele le-am descoperit datorită prietenei mele Roxana, care fusese cu câteva luni înainte. E bine să-ți întrebi prietenii. Noi am fost în noiembrie 2016, dar e puțin probabil să se fi schimbat ceva de atunci. Localurile sunt în continuare deschise și m-aș întoarce oricând la ele.

  1. Sophieneck –  Berlinul clasic, de modă veche, poate fi întâlnit în acest local. Parcă ești într-un film din Războiul Rece. Chelnerii nu vorbesc engleză – și au în jur de 100 de ani -, totul e întunecat, cu lambriuri maro închis și lămpi verzi, e plin de cvasi-bețivi de Berlin care trag beri la 11 dimineața într-o joi (ok, și noi am făcut asta, dar noi măcar am mâncat; și eram în concediu) iar mâncarea e aranjată pe farfurii ca la cele mai reușite seri dansante sau cumetrii din anii ’80. Dar e bună. Foarte bună. Supă-cremă de dovleac cu ulei de dovleac, ceva cartofi cu mult bacon gratinați, plus o tartă cu ceapă și un kil de smântână alături. De altfel, cred că era smântână în orice. Am intrat accidental – nu am găsit loc la Mogg, vezi mai jos – și eram rupți de foame, dar nu mi-a părut rău deloc.

2. Mogg & Melzer. Mai întâi ne-a luat foarte mult să-l găsim – e la parter într-o clădire de cărămidă, fostă școală de fete din cartierul evreiesc, care pare o clădire de birouri, așa că nu am intrat în ea decât ca să întrebăm dacă știu unde e Mogg și așa l-am găsit :)) – și apoi nu am găsit niciun loc. Așa că am plecat și ne-am întors peste două zile, sâmbătă, la ora 10, și am prins ultimele două locuri la o masă cu alți doi care păreau că sunt la un date și el era cam nesimțit (ne-a întrebat dacă vorbim germană, i-am zis că nu și a răspuns „Nobody’s perfect”, dar nu la modul amuzant sau nici măcar umor sec). Dar na, nu e vina localului. Cât am stat noi acolo s-a făcut o coadă enormă pe hol – locul e inclusiv pe traseul câtorva ghizi, care vin cu un puhoi de străini și stau toți la ușă și așteaptă un loc. Mă rog, toate astea nu sunt argumente pro dacă vrei mai ceva mai puțin dramatic. DAR: locul în sine este tare frumos în estetica hipsterească, dar nu PREA hipsteresc, serviciul este excelent și mâncarea este perfectă. Am luat lucrul pentru care e vestit localul, sandvișul cu pastramă de vită și muștar, servit cu murături, o mâncare iconică new-yorkeză de origine evreiască. E atât de bun încât s-a scris în NY Times despre ei.  A fost pe măsura reputației. Sigur, mie mi-a luat jumătate de oră să-l mănânc și mi s-a părut enorm, dar alții păreau obișnuiți cu el. Gustul e foarte satisfăcător.

3. CHILEES. Dacă în primele două ne-au tripuit nostalgic, în locul acesta am ajuns pentru că voiam ceva care să ne arate cosmopolitismul Berlinului. Și ce sună mai cosmopolit decât burger coreean? Locul e maxim hipsteresc, de la becurile Edison la mobilierul din europaleți, dar în cel mai bun sens. Adică e autentic acelui oraș. Unul dintre burgerii  lor a primit premii locale, dar nu spre asta ne-am dus. Am băut bere coreeană și am mâncat burger cu bulgogi cu garnitură de kimchi și a fost tot ce ne puteam dori. Localul e deschis doar seara și noi ne-am dus fix când deschideau, la 5, așa că am prins și masă și servire rapidă. Când plecam se aglomerase deja.

Voi ce localuri preferate aveți în Berlin?

*Prietena mea Sorana are o relație conflictuală cu mesele de când s-a ocupat de cumpărarea unei mese de ședință pentru redacția DoR și a implicat transport de la Baia Mare și returnat un set de picioare, plus o teamă constantă că sistemul actual ne va cădea la un moment dat pe picioare.

Transylvanian Brunch, Apoș

Am fost ieri pentru prima oară la Transylvanian Brunch, un eveniment culinar organizat de Asociația My Transylvania. Voiam să ajung la unul de vreo patru ani, dar toate erau în locuri în care nu poți ajunge decât cu mașina. De data aceasta, s-a nimerit ca prima ediție din an să fie la Centrul de echitație Villa Abbatis, deschis recent de un prieten, Mihai Barbu. E în satul Apoș, comuna Bârghiș, județul Sibiu, la capătul unui drum, pe malul unui firicel de apă, între câteva case săsești și lângă o biserică evanghelică din secolul XIV. De jur împrejur sunt padocuri în care stau ziua cei mai frumoși cai (seara stau în boxe). Dacă sună prea de poveste, n-am ce face, asta e realitatea.

Mihai a amenajat curtea centrului cu o mulțime de mese lungi pe care a pus borcane pline cu flori de câmp și cu baloți de paie pe care s-au întins preșuri din cârpe. Pe lângă mâncare și băutură, au mai fost o mașină de prelucrat lâna de oaie, un ansamblu de dansuri și cântece populare format din elevi de gimnaziu din comună, manej pentru copii, plimbări cu trăsura, vizită la țiglăria tradițională din deal și un tur ghidat al bisericii evanghelice. Și două standuri, unul cu miere, altul cu conserve, ale unor producători locali (am dat iama în ele căci cine poate rezista la ideea de miere de păpădie?). Au fost 175 de oameni și o mulțime de copii și de căței.

Mâncarea a însemnat rețete tradiționale din zonă: gulaș, jumări de Mangalița, zacuscă, salată de vinete, plăcintă cu verdețuri, cartofi și brânză, chisătură (pastă de slănină cu pătrunjel și ceapă roșie), telemea și caș, sarmale de post, drob, fasole bătută, cârnați, dulceață de rabarbăr, slană, pastă de leurdă, legume de sezon, chec regal (cu lămâie și mac), gogoși (am rețeta!), sucuri de rabarbăr, cătină și soc. Plus pâine de casă pe care o poți mânca goală până mori. Cea mai ciudată treabă a fost supa de vin, o veche rețetă săsească în care se pun vin, citrice, ouă și miere și se decorează cu frunze de plante care se numesc zburătoare, toporași și mentă neagră. Beat that! (A fost un gust interesant, dar puțin prea acidă pentru mine; cred că îi mai trebuia ceva dulce.)

La final de poze e programul de anul acesta, dacă vreți să prindeți unul, ceea ce vă încurajez să faceți.

Sucuri, dulcețuri, gemuri și peltele din orice crește în curte.
Aceasta este o parașută adevărată, a fost pusă pe post de cort, să nu ne plouă (n-a plouat până la urmă).

Aceasta e chisătura. Nu am mai mâncat niciodată slană, dar nici nu mi s-a mai oferit sub forma asta vreodată.

Stația pentru supa de vin.

Fratele meu și unul dintre cai.
Zburătoare.

Supa de vin
Interiorul bisericii evanghelice din Apoș.

Cum am mâncat Brașovul

N-am fost niciodată la Brașov ca turist. Numai în delegații, fuga la hotel, fuga la întâlniri, fuga la cursuri, fuga la tren. Sau am trecut prin Brașov și am mâncat undeva prin centru, care era o nebuloasă de case mici și luminițe de Crăciun. Nu știam decât de Biserica Neagră și Piața Sfatului (de la Cerbul de Aur, desigur). Așa că atunci când o prietenă ne-a invitat să stăm în apartamentul mamei ei din Brașov (mama e plecată temporar din țară), am zis că e timpul să reparăm această greșeală. Numai că, spre deosebire de orice altă călătorie am făcut vreodată, de data asta mi-am făcut temele. Am notat recomandări de restaurante, cafenele și obiective turistice, am făcut o hartă, am avut un plan. Nu am mâncat de două ori în același loc (aproape), nu am băut cafea de două ori în același loc, am urcat și am coborât chestii, am bifat 35.000 de pași în două zile.

Brașovul e magic, e plin de mâncare bună (sau așezată fantezist pe farfurii), de cafea bună, de istorie și ghizi entuziasmați de munca lor. Locurile preferate de mâncat au fost, fără îndoială, Simone și Glaze Haze. Și cafeaua cea mai bună tot la Glaze Haze a fost, deși am băut și la fițoșenii precum Croitoria de Cafea (genul care stau cu ochii pe tine să te oprească de la a pune zahăr) și HOF (40 de minute pentru un V60 Cold Brew?). Nu m-aș întoarce la Tipografia (nu pentru că aveau cea mai nepricepută chelneriță, care a uitat jumătate din comandă, apoi jumătate din ce rămăsese, apoi jumătate din ce rămăsese și în final nici nu ne-a adus tacâmuri, ci pentru că nu par prea interesați de mâncarea pe care o pun pe masă – mandala de mai jos este ceva uluitor de lipsit de respect pentru ingrediente și client). M-aș întoarce oricând pentru un nou tur la Primei Școli Românești, pentru Muzeul de Istorie (care la etaj are acum o expoziție extraordinară cu fotografii din copilăria mică a Regelui Mihai; sunt republicană până în măduva oaselor, dar a fost foarte emoționant să văd umanitatea și vulnerabilitatea unui om care e mai mult o imagine decât o persoană vie), pentru un concert la Biserica Neagră. Și pentru Turnul Negru și Turnul Alb, Muzeul de Etnografie și Muzeul de Artă, unde nu am mai ajuns.

Știați că în Brașov a existat o Breaslă a Covrigarilor? Cutia lor de valori e expusă în Casa Sfatului. 🙂

Se pare că WordPress nu se înțelege prea bine cu Storify, așa că puteți vedea pozele mai frumos aici.

Cum am mâncat Brașovul

Cum am mâncat Brașovul

48 de ore în cel mai magic oraș

  1. Croitor la croitorie trage. ☕️ #coffee #brasov #romania

    Croitor la croitorie trage. ☕️ #coffee #brasov #romania
    Am început la Croitoria de cafea, un fel de Origo cu cafea mai mică, dar la fel de bună.
  2. Magic. #brasov #romania #nofilter

    Magic. #brasov #romania #nofilter
    Am continuat cu Biserica Neagră, unde nu am putut face poze înăuntru, dar am aflat că fiecare breaslă avea strana ei și pe strană erau pictate frumos imagini din munca breslei – unele se mai păstrează și azi. Puzderia de covoare otomane a fost donată de nobilii cetății de-a lungul secolelor – erau un semn de bogăție.
  3. Brunch. #romania #brasov #crepes

    Brunch. #romania #brasov #crepes

    Sat, Aug 13 2016 08:33:35

    La Casa Clătitelor/La Republique ne-am îndopat cu, desigur, clătite.

  4. We both fit in. #brasov #romania

    We both fit in. #brasov #romania
    Am reușit să încăpem pe lat pe Strada Sforii, care e o alee, nu știu de ce se cheamă stradă.
  5. Birdseye. #brasov #romania #tâmpa

    Birdseye. #brasov #romania #tâmpa
    Am luat telefericul până sus pe Tâmpa. E ca și cum te-ai uita la Google Maps. E cool.
  6. It says donuts, it gives you cronuts. Not bad for fried dough. #brasov #romania #cronut

    It says donuts, it gives you cronuts. Not bad for fried dough. #brasov #romania #cronut
    Aici aveau cronuts – foietaj decupat sub formă de gogoașă, prăjit și umplut cu chestii. Foarte bun.
  7. Testing stories I edited this week. :) #brasov #romania #24/7

    Testing stories I edited this week. 🙂 #brasov #romania #24/7
    Burgerii de la Simone sunt foarte foarte buni. Și serviciul este excelent. Păcat că nu mai aveau Sikaru de niciun fel.
  8. Hahahahah #brasov #romania

    Hahahahah #brasov #romania
    Asta e în față de HOF Cafe.
  9. V60 cold brew cause we, the people of Eforie Sud, can have coffee at all hours. #brasov #romania

    V60 cold brew cause we, the people of Eforie Sud, can have coffee at all hours. #brasov #romania
    V60-ul după care am așteptat aproape 40 de minute – time-stampul stă dovadă.
  10. Here's a chef who's been colouring too many mandalas. #brasov #romania

    Here’s a chef who’s been colouring too many mandalas. #brasov #romania
    Bucătarul de la Tipografia e pasionat de mandale.
  11. Părintele Vasile Oltean e cel mai fermecător ghid. De 49 de ani consolidează clădirea și patrimoniul primei școli românești și are zece mii de povești de spus despre școala de la 1292 în care au predat Coresi, Anton Pann și Ciprian Porumbescu. Vizitați, merită. #brasov #romania

    Părintele Vasile Oltean e cel mai fermecător ghid. De 49 de ani consolidează clădirea și patrimoniul primei școli românești și are zece mii de povești de spus despre școala de la 1292 în care au predat Coresi, Anton Pann și Ciprian Porumbescu. Vizitați, merită. #brasov #romania
    Highlight-ul călătoriei, Prima Școală Românească.
  12. Orthodox Cathedral St. Nicholas, 1495. (Paraclisul de sud)

    Orthodox Cathedral St. Nicholas, 1495. (Paraclisul de sud)
    Lângă școală, catedrala de la 1495. Absolut superbă înăuntru.
  13. În Casa Sfatului, la Muzeul de Istorie Brașov, au reconstituit o redacție de presă antebelică. Rafturi, cărți, birouri și ceva la care scrii. Nu s-au schimbat prea multe. 📝 #romania #brasov

    În Casa Sfatului, la Muzeul de Istorie Brașov, au reconstituit o redacție de presă antebelică. Rafturi, cărți, birouri și ceva la care scrii. Nu s-au schimbat prea multe. 📝 #romania #brasov
    Aici m-am emoționat.
  14. When in Brasov, do as the Romans do. 🍕#brasov #romania

    When in Brasov, do as the Romans do. 🍕#brasov #romania
    O pizza decentă la Pizza Roma.
  15. Aaaand we're back! #romania #brasov

    Aaaand we’re back! #romania #brasov
    Și nu puteam să nu ne mai întoarcem o dată. 🙂