Linkurile de luni – 28 martie

Încep lista de recomandări de citit cu textul meu de pe decatorevista.ro de săptămâna trecută despre cele mai deștepte lucruri pe care le-am auzit la Think Food. O să vedeți des texte despre mâncare și ce înseamnă ea în următoarele luni, acum că sunt acolo full-time și pot să îmi testez obsesiile pe oameni binevoitori precum colegii mei. Textul acesta este despre o mulțime de lucruri din drumul mâncării de pe câmp până în farfurie, printre care și faptul că o parte din brânza de Sibiu de pe piață e produsă în Deltă. Take that and party, ca să zic așa.

Organismele modificate genetic (OMG sau GMOs, acronimul englezesc) sunt un subiect care mă fascinează pentru că realizez că nu știu nimic despre modul în care sunt obținute aceste produse/alimente (educația mea școlară la biologie lasă mult de dorit, ca și cea de la chimie). Și nici dacă sunt bune sau rele. Pe de o parte, o roșie cu gene de vacă nu sună bine. Pur și simplu. Pe de altă parte, un orez care rezistă la dăunători și poate da suficientă recoltă ca să rezolve problema foametei în țările sărace sună foarte foarte bine. Securitatea alimentară (care nu e același lucru cu siguranța alimentelor; se referă la accesul la mâncare al populației planetei) este o problemă departe de a fi rezolvată dacă ne uităm că 795 de milioane de oameni suferă de foame (și 225.000 de copii români de la sate merg la culcare nemâncați, studiu World Vision, 2016). Așa că, în asemenea condiții, cred că puțin orez modificat genetic e mai bun decât nimic. Ce voiam să vă zic de fapt e să citiți acest articol din Slate care spune (și arată cu date) că mișcarea anti-GMO este mai degrabă una bazată pe credințe decât pe fapte. Nu zic să și credeți tot ce zic – planul meu e să citesc mai departe și să îmi fac o părere documentată.

Acum că vine Paștele și ne topim toți după iepurași și ouă de ciocolată, să nu uităm pe spinarea cui se fac aceste produse: a copiilor sclavi de pe plantațiile exploatate de Nestle și de alții ca ei – 2,1 milioane de copii africani lucrează pe plantațiile de cacao. O investigație a revistei Fortune. Dacă vreți să știți cum puteți cumpăra ciocolată produsă fără să distrugă viitorul unor copii, aveți un scorecard (de aici). Spre șocul meu, care consider Nestle cel mai detestabil brand din lume, nu ei sunt cei mai răi.

screen-shot-2016-03-17-at-1-16-09-pm

Un eseu drăguț despre cât de foodporny sunt clipurile de la Tasty care ne-au invadat în ultimele lui newsfeedul de Facebook – și care n-au nicio legătură cu gătitul, ci doar cu privitul gătitului. De altfel, în ciuda numărului tot mai mare de cărți de bucate vândute și a tot mai multor ore de televiziune culinară urmărite, studiile arată că americanii (cel puțin) gătesc tot mai puțin. E o uimire continuă pentru mine, care după fiecare Bake Off mă duc să mai fac o prăjitură și gătesc de cel puțin 4-5 ori pe săptămână.

Alt eseu simpatic despre foile de dafin și imposibilitatea unei doamne de a le simți gustul. Am râs, că de asta a și fost scris.

50 de chestii noi care s-au întâmplat pe scena food din Marea Britanie de la începutul anului. 50!

Când nu mai e bun de mâncat un aliment? Mai mulți chefi și food writeri își dau cu părerea cu scopul de a preveni risipa alimentară.

Premiul juriului pentru săptămâna aceasta merge la acest profil adorabil al singurului critic de cartofi prăjiți din Marea Britanie (și, aș îndrăzni, din lume). E reporter adevărat și a făcut peste 500 de recenzii la cartofi prăjiți. De ce? Aflați în articol. 🙂

Categoria WTF:

  • Viile din Toscana (Chiantishire, cum îi zic englezii de pe vremea când Prințului Charles îi plăcea să meargă acolo; între timp a descoperit Viscrishire) sunt mâncate, literal, de mistreți cretini pe care viticultorii n-au voie să-i omoare, că sunt protejați. (creșterea numărului de animale sălbatice în Europa este o consecință a scăderii populației, dar despre asta în altă ediție)
  • Verona (orașul despre care știu trei lucruri: Romeo, Julieta și Mutu) a interzis restaurantele „etnice” ca să păstreze, cică, profilul cultural al orașului. Sigur asta va rezolva problema. Potrebbe incantesimo razzista?, ca să zic așa.
  • Îți iubești maiaua (drojdia sălbatică pentru a face pâine tradițională)? Ți-e frică să nu moară când ești în concediu sau în delegație (cum a murit a mea)? Dacă stai în Stockholm, poți să-i angajezi o bonă.

Categoria Știință și tehnică:

Categoria știri:

  • pe 13-15 mai avem iar BurgerFest. Fiți deștepți și mergeți ziua – asta dacă mergeți pentru mâncare, ceea ce ar trebui, ținând cont că se cheamă BurgerFest.
  • Telemeaua de Ibănești a devenit al treilea produs culinar românesc cu denumire de origine protejată (DOP, cum scrie și pe parmigiano reggiano sau pe vinurile de Bordeaux) la nivel european. Celelalte sunt salamul de Sibiu și magiunul de Topoloveni.
  • Festivalul Transilvania Gastronomică își caută finanțatori. Este o minunăție, merită.
  • Mazilique și-a deschis un studio culinar de stă mâța-n coadă – dar nicio grijă, nu trec mâțe pe acolo, totul e impecabil. Deja văd cu ochii minții niște evenimente de făcut acolo, ceea ce vă doresc și vouă! Iată și o poză, furată de la Cătălin Georgescu:Mazilique-Studio-1-1
  • Chicineta, MADmoiselle Dințică adică, a mai scos o serie de farfurii. Nu știu de unde îi vin ideile fetei ăsteia, dar săriți pe ele până nu dispar. Eu mi-am luat-o pe asta numai și numai pentru că îmi place portocaliul, nu am niciodată suficiente platouri, jamonul este mai bun ca baconul și, mai ales, numai și numai pentru că Oana arată ca un ștrumf megasimpatic în poză. În rest n-am avut niciun motiv.donde-esta-el-jamon-683x1024

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s